Home

Deja simt că devine tradiție să scriu vara despre câte un episod de enterocolită. Nu ne ocolește deloc deloc. Și nu ți-ar fi că îl doare burtica pe copil și face și febră.

După ce s-a domolit cu febra și s-a refăcut cât de cât și cu stomacul, l-am dus la control. Acolo, pentru că am anunțat că a avut temperatură, a fost consultat într-o cameră specială. Doamna doctor pediatru s-a purtat foarte frumos cu Ionas, ca de obicei, el a stat cuminte la control și chiar i-a răspuns la întrebări. Aflu astfel că la copiii mici, chiar scaunele moi și episoade de febră pot fi simptome ale noului coronavirus. Minunat! Din fericire, ne-a explicat că în lipsă și de alte simptome, iar având în vedere că analizele ieșiseră bine, cel mai probabil ne confruntam cu o enterocolită. Am plecat încrezători acasă, cu recomandarea de a-i mai supraveghea dieta alte câteva zile.

Nici nu ne trezim bine a doua zi de dimineață, altă problemă cu Ionas ne întuneca bucuria weekendului ce doar începea. Nimic foarte grav, dar acuza dureri și, deși el poate fi foooarte dramatic la cea mai mică bubă, se vedea că durerea era reală. Sâmbătă am stat cum am mai stat, duminică ne-am speriat de-a binelea și am ajuns la Marie Curie cu el, la camera de gardă. Din fericire, ni s-a explicat ce s-a întâmplat, chiar nu era grav, dar mai era nevoie de extra atenție. Cu rugămintea să revenim marți în policlinică, la control.

Iată-ne ajunși, a treia oară la medic într-o săptămână. Este foarte bine acum și sperăm ca de săptămâna viitoare să revenim pe făgașul normal cu mers la grădiniță și lucrat la ore normale.

Dar mare sperietură am tras, combinată cu oboseala adunată, pot spune că nu prea mi-au plăcut aceste două săptămâni care nici eu nu mai știu unde s-au dus. Marți, în policlinică, am auzit și explicațiile asistentei oferite unei mame care venise cu fata ei cu piciorul in gips si care trebuia internată. Dacă mama vrea să rămână cu copilul, vor sta amândoi într-o cameră cu pacienți asimptomatici, li se va face testul, apoi vor fi transferate în salon. Pacientul și îngrijitorul își asumă că ceilalți oameni pot avea sau nu Covid-19. Apoi, odată internați, nu mai au voie să iasă din spital până la externare și nu au voie vizite deloc. Mie una mi se făcea pielea de găină numai la gândul unui astfel de scenariu.

În fine, totul este bine acum, sper să rămână așa, să mai răsuflăm și noi puțin, că simt că cearcănele astea s-au cam întins și aș vrea să recăpătăm un zen. Una două, zboară și august și va fi venit toamna! Uf!

One thought on “Vara și entero

  1. Mie mi se pare că unităţile medicale sunt elemente horror de ceva timp. Nu ştii dacă nu cumva vei ieşi mai afectat decât intri sau… nu ştii dacă mai ieşi. Vă doresc multă sănătate!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s