O Săptămână în Trei

Iată că s-a și făcut o săptămână de când avem bebeluș în casă, timp în care ritmul meu s-a schimbat în mod radical. Lucrurile se desfășoară pașnic, nu am de ce să mă plâng deocamdată, poate doar de trezitul des peste noapte. Și deși eram expertă în pui de somn în miezul zilei, până acum nu prea îmi iese somnul de zi. Parcă tot îmi vine să mai fac ceva prin casă, să mai stau de vorbă cu Neil sau pur și simplu să mă uit la el cum doarme. Dar chiar și așa, am avansat un pic. În prima noapte când am ajuns acasă cu el, nu cred că am dormit o oră adunată. La fiecare scâncet sau zgomot, săream din pat amândoi, să vedem ce ar putea fi. Acum, așteptăm un pic măcar, sa vedem dacă e de plâns pe bune sau doar așa, un vis urât.

Oricum ar fi, sunt 5 concluzii pe care aș putea să le trag lejer după o săptămână de bebelușeală:

1. Body-urile ar trebui să vină și ele cu instrucțiuni de utilizare. Atâtea capse și părți peste părți n-am văzut în viața mea. La primele schimburi, l-am chinuit ceva pe bietul Ionas, căci habar nu aveam cum să le închei. Nici acum, după o săptămână, dacă trebuie să schimb scutecul pe la 3 dimineața, e posibil să mă încurc în capse.
2. Nici cu scutecele nu îmi este rușine. Voi, cei cu copilași, ați știut din prima cum să îl puneți corect? Eu nu trăgeam elasticul ala ușor în afară și prin urmare, ieșea pipi peste tot. Într-o zi, mai să rămânem fără schimburi curate, pentru că tot făcea pipi pe lângă scutec.
3. Trebuie să fii foarte atent la numărul 2. Chiar azi, am zis să îl spăl pe Ionas în chiuvetă, după ce a umplut scutecul de Doamne, ce urât miroase (da, sunt super sensibilă la mirosuri). Și numai bine ce l-am luat eu în brațe, că și-a postat fundulețul direct pe tricoul meu. Fundulețul lui plin de numărul 2. Asta după ce cu două zile în urmă, îmi făcuse puțin și în mână, în timp ce il curățam.
4. Este incredibil cât de ușor te poți detașa de realitatea înconjurătoare când ai un bebeluș în casă. Ieri am deschis televizorul la știri, după mai bine de o săptămână în care nu mai urmărisem nimic, fie pentru că am fost în spital, fie că nu aveam chef pur și simplu de televizor. Și uite așa, am nimerit fix momentul când premierul își dădea demisia, certat fiind cu șeful de partid, și un premier japonez venise în vizită la noi, dar nu avea cu cine să stea de vorbă. Say whaaat?! Când s-au certat? De ce? Cine mai urmează la tron? Sunt întrebări la care probabil voi afla răspunsul peste o săptămână, când mai dau pe canalul de știri.
5. Să ai un bebeluș în casă este grozav! Aș putea petrece toată ziua adulmecându-i mirosul dulce și nu m-aș plictisi. Chiar dacă dimineața suntem ușor zombi și ne luăm micul dejun pe la ora 10, când deja vedem verde de foame, nu mai contează când Ionas ne fixează cu ochișorii lui, sau când ne zâmbește, sau când cască, sau când e el pur și simplu.

Încă învățăm cum să ne fie cel mai bine unii cu alții. Și mă bucur am oameni dragi în preajmă care să mă sfătuiască și cu care să schimb o vorbă. Mă bucur enorm și de aceste zile în care este și Neil acasă. Deocamdată, nu îmi imaginez cum va fi când vom rămâne doar eu și Ionas acasă. Ne bucurăm de aceste zile în 3 din plin. Iar acum, mă scuzați, am un scutec de schimbat.

Sursa foto: Picsea – Unsplash