Home

Azi e prima gură de cafea pe care pot sa o beau in ultimele 72 de ore. Pentru cei ce încă nu cunosc acest aspect al vieții mele, eu sunt o dependenta de cafea. Big time! Am si tensiune mică, dar pe langa asta, îmi plac gustul, aroma, textura unei cafele bune. Îmi place zvâcul pe care îl am după o ceașcă de cafea. Îmi plac cafenelele Bucureștiului și nu numai unde găsesc cafea de specialitate super buna.

Ei bine, luni dimineață m-a luat din somn o stare de rau de la stomac, iar într-o oră vizitasem toaleta deja de nenumărate ori. Din fericire, soțul a putut lucra de acasă, pentru că în nici doua ore, abia mă mai puteam ridica din pat. Și mai din fericire, băieții erau ok, așa că Ionas a putut pleca la gradinita. Am aflat astfel că e mult mai liniștit dacă îl lasă Neil, fata de cum era cu mine.

Până după masă, deja simțeam cum mă scurg prin casă. Orice mâncăm, un stix cat de amarat, mi se făcea rău. Orice reclama cu mâncare de la televizor îmi întorcea stomacul pe dos. Seara, mă luase și o durere teribilă de cap, probabil și de la foame, dar nu puteam să pun in gura nici măcar ceai de mentă.

Nu știu ce a fost, pe cine am supărat, ce am atins, am fost și foarte mult pe afara in weekend. Ne-am propus sa profitam din plin cat mai avem vreme frumoasă, dar nu ne gândisem că astfel ne-ar putea veni ceva de hac.

A doua zi, mă simțeam deja un pic mai bine, trăiască Imodium și sărurile de rehidratare. Am reușit să mănânc o felie rahitica de pâine prăjită, nimic altceva până în prânz. Cred că mi-am speriat întreaga familie, eu sunt o fire rezistenta de fel și nu cad la pat cu una cu două, așa că mother s-a decis sa vina sa îmi ia pulsul, precum să și gătească pentru următoarele trei zile. Am înghițit cu succes puțin orez și chiar și niste carne. Foame simteam, doar că nu puteam sa mănânc. Oricum, căhuie de cap am fost tot timpul, cu tensiunea mea mică.

Azi, sunt tot mai bine. In sfârșit, am putut sa beau puțină cafea, nu una întreaga, dar tot e ceva. Ba chiar au avut încredere cei ai casei să mă lase singura acasă 😁

Nu îmi vine in minte un episod in viața mea in care sa îmi fi fost atât de rău intr-o zi. Sper că nu e semn că îmbătrânesc și mă ramolesc, ci doar un strop de ghinion. 😅

Așa că vă doresc azi, in mijloc se săptămână, să puteți să vă bucurați de cafeaua voastră, să fiți sănătoși și să aveți putere de muncă și de joacă, după caz 😁

One thought on “În recuperare după entero

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s