Voi o ştiţi cumva pe Stela?

Facebook mi-a adus aminte de un status pe care îl împărtăşeam fix pe 23 octombrie 2013:

Azi am facut cunostinta oficial cu o doamna interesanta. Imbracata foarte trendy, din cap pana-n picioare, aranjata, coafata, o lady ce sa mai. O cheama Stela si pe masura ce vorbeam cu dumneaei, mi-am dat seama ca ne stim de ceva vreme. Doar ca azi am descoperit-o, statea acolo stinghera, dar sigura pe ea, la metrou, ma urmarea, ma privea fix in ochi si parca imi citea gandurile, caci vedeam cum ma aproba oarecum in tot ce gandeam. Dar la ce ma gandeam? Nici eu nu mai stiu, cert e ca ma gandeam, ma razgandeam, analizam, despicam firul in vreo 300 si iar ma mai gandeam un pic. Si atunci mi-a picat fisa…Stela era doar numele ei de acoperire. Acum stiu. Stela e hiper rationalitatea mea hiper activa care ma hiper enerveaza zilele astea. Nu am avut curaj sa ii spun verde in fata, sa o privesc in ochii ei mari, caprui si rimelati , asa ca i-am scris un mesaj: ’Stela, ma bucur enorm ca te am in viata mea, e si normal ca o fata ca mine sa fie cu picioarele pe pamant si sa nu viseze toata ziua la cai verzi pe pereti. Dar, Stela, te rog, pleaca un pic in concediu, lasa-ma un pic sa ma inamorez, sa fiu cu capul in nori si sa simt, veau sa simt. Poti, esti draguta sa ma lasi? Multumesc anticipat!’

Fix 2 ani au trecut de atunci. Şi cât am evoluat în numai 24 de luni, din punct de vedere emoţional! Sunt zile în care mă surprind şi eu de câtă dragoste sunt capabilă să simt şi să primesc. Pentru că e mare lucru să ai încredere să primeşti dragoste în viaţa ta. Există o reţetă pentru asta, m-am lăsat înconjurată de prieteni buni, care au fost alături de mine şi cu care voi avea ce amintiri să povestesc încă 30 de ani de acum încolo. Am trecut şi prin sesiuni de coaching, care m-au ajutat să prind încredere în mine şi să scap de obsesia drobului de sare. Şi am trăit din plin aceşti doi ani, m-am înamorat şi simt că am o viaţă frumoasă.

Aşadar, Stela dragă, ştiu că eşti parte din mine şi că vei fi mereu pe fază la fiecare din cele 70 000 de gânduri care îmi trec zilnic prin cap. Însă iartă-mă dacă mă bucur că ai mai intrat la apă şi eşti mai invizibilă în ultima vreme. Dar cred cu tărie că, în sinea ta, şi tu te bucuri pentru mine.