Unii spun că e locul unde Dumnezeu a sărutat pământul. Alții, mai realiști, spun că e de la mineralale lăsate de Etna în urma erupțiilor. Eu zic atât…chiar e cea mai gustoasă mâncare pe care am gustat-o în viața asta de om.
Doar ce am venit din Catania, unde am petrecut o săptămână. A fost atât de frumos, iar timpul a trecut atât de repede, încât am decis să scriu repede repejor despre cum a fost, ca nu cumva să mă trezesc mâine și să cred că a fost doar un vis.
Am ajuns într-o zi de duminică, pe la ora 2:30 după masa. Orașul pustiu, toată lumea se odihnea. Mă simțeam și prost că târâiam bagajul pe asfalt, nu era mai nimeni pe străduțe. Noi ne-am cazat la Casa Etnea, un B&B foarte bine situat. Eram aproape de centru, dar și de restaurantele bine cotate de pe Trip Advisor, iar condițiile foarte bune. Sigur, era o clădire veche, semăna cu o casă de pe la Foișorul de Foc sau de pe Calea Moșilor, cu tavan înalt, lift care se mișca în reluare, dar avea aer condiționat, iar gazda noastră, Gerardo, venea în fiecare dimineață cu pâine proaspătă și pregătea cafeluța.
În prima seară, am nimerit absolut din greșeală la locul cu cea mai bună pizza din oraș. Am avut mare noroc că italienii încep să mănânce cina târziu, în jur de 9. Noi, mergând mai de devreme, am reușit să găsim masă fără să facem rezervare, de fiecare dată. La Al Vicolo Pizza e Vino, am mâncat cea mai imensă și delicioasă pizza. Blatul, aproape transparent, acoperit de un strat de suc de roșii dulceag, cu muuuultă mozarella, cu măsline mari și cărnoase, a fost un deliciu. Recomand totuși să luați o pizza la 2 persoane, noi nu am putut termina ce am început.
Luni, am luat bus-ul turistic, să simțim pulsul orașului. Astfel, am ajuns într-o zonă superbă, Acitrezza, unde marea se întâlnea cu stâncile vulcanice și totul părea desprins de poveste.
Am încheiat ziua cu cina la Caffè Curtigghiu, unde am mâncat niște paste delicioase cu ciuperci proaspete și cu bucăți de pește spadă. Buonissimo!
Marți, am avut excursie pe Etna, cu ghid. Pe lângă faptul că Silvia ne-a povestit foarte multe despre cum funcționează Lady Etna, ne-a dat multe detalii despre întreaga regiune și a răspuns la toate întrebările noastre curioase. Inclusiv la întrebarea mea despre mafie. Mi-a zis, zâmbind, că mafia e la cei cu putere, la politicieni. Ea e un om normal, care are 3 job-uri ca să poată asigura un trai bun pentru cei doi copii ai ei. Într-adevăr, termenul de mafie își are originea în Sicilia. Și am văzut câțiva italieni mai în vârstă, îmbrăcați la patru ace, cu o privire pătrunzătoare, pe care nu aș fi vrut să îi supăr.
La recomandarea ghidei, am mers să mâncăm arrancini și canolli la Savia, o cofetărie cu tradiție în Catania. Și tare bine am făcut. Încă simt, parcă, gustul de orez amestecat cu sos de roșii, iar crema de ricotta din canolli e ceva ce nu are egal până acum.
Miercuri, am fost în Taormina. Ce supriză minunată a fost acest orășel. În Catania, e mâncarea extraordinară. Dar, orașul în sine, este foarte încins, piatra neagră vulcanică de pe străzi și clădiri atrage foarte multă căldură, aerul este umed, iar în multe locuri unde se vinde pește proaspăt, mirosul râmâne până seara târziu.
Dar, în Taormina, e altă poveste. E basm, de fapt. Un orășel situat pe munte, ce poartă urme de civiliație antică, de unde poți să cobori direct pe plajă și să te bucuri de mare și de cerul albastru. Ne-am hotărât că dacă vom reveni în Catania vreodată, vom lua cazare direct în Taormina.
Joi, am fost leneși și am mers la shopping, așa că nu voi zăbovi prea mult asupra acestei zile. O să mă mai gândesc la ea doar când voi purta lucrurile noi.
Vineri, am fost în Siracusa. Alt oraș istoric, cu multă piatră albă, strălucind în lumina soarelui. Din păcate pentru noi, era sufocant de cald, și nu am apucat să vedem tot orașul, dar numai bine, avem motiv să ne întoarcem.
Și a venit sâmbătă, și a trebuit să ne întoarcem. Și ne-am întors, lăsând în urmă bruschetele delicioase, calamarii proaspeți la grătar, pastele gustoase, arancinii și canollii. Dar nu e cu supărare. Ne-am întâlnit cu prietenii dragi de care ne era dor și am ciocnit câteva pahare, până după miez de noapte.
Concluzia? Oricum credeam că Italia e mereu o idee bună de vacanță. Acum, de când cu insulița asta, cred că e o idee excelentă și o recomand cu toată căldura și pasiunea cu care fierbe Etna sub pământ 🙂
Alexandra Clark (Chițu) 