La noi acasă, serile sunt cu muzică. Mereu. Încă din primele zile ale lui Ionas printre noi, am observat că muzica îl liniștește, îl calmează, îl binedispune, practic îi dă o stare numai bună premergătoare somnului .
După multă alergare prin toată casa, răscolit cutia cu jucarii, împrăștiat lucruri peste tot, ne dăm pe cântece. Mai întâi, melodii mai vesele, astfel încât să putem dansa puțin. E o adevărata provocare (in special pentru soț) să găsim melodii care îi plac. Nu merge așa orice. Plus că dăm drumul la YouTube și avem grija sa nu fie videoclipuri agresive ochiului.
In topul preferințelor rămâne încă Shine on Me, daca intrați să o ascultați, cred că 134.037 vizualizări de la noi sunt. Câteodată, acceptă și George Ezra cu Shotgun (îi place mult că apar obiectele lui preferate acolo, un copac si o bicicletă), sau Maroon 5, Girls like you. E mai mult decât incantat de Florence and the Machine cu ai lor Dog days are over.
Desigur, au mai fost melodii preferate, dar s-a plictisit de ele intre timp. Știm asta când începe să plângă daca nu ii mai place o melodie și nu se liniștește până nu o schimbam. Ce sa zic, mă bucur oarecum că ne-am eliberat de Hey Jude, in primele luni am ascultat-o de sute de ori cred. Însă nu am renunțat la The Beatles, îi place in continuare Penny Lane, mai ales că apare un cal la un moment dat și se entuziasmează, precum și multe melodii lente ale lui John Lennon: Stand by me, Woman, Jealous guy au mereu succes.
Mai nou, adică de vreo două săptămâni, a descoperit băiatul nostru Oasis. Și noi am redescoperit cate melodii foarte tari are aceasta trupa. Îi plac așa tare melodiile, că într-o zi l-am surprins fredonând.
Da, îi place tare Wonderwall, dar asculta necontenit The importance of being idle, Don’t look back in anger sau Around the World.
In rest, ce sa zic, m-a surprins și pe mine cat ii place King of a one horse town…
Recunosc că ne-am ferit de cântecele de copii ca ăl’ negru de tămâie, că nu suportam linia melodică neam. Mai bine aceeași melodie de 100 de ori decât să mă pui sa ascult despre Cici cu cipicii. Desigur că eu îi cant și Alunelu, In pădurea cu alune, elefanții care se legănau, Rățuștele mele etc, dar prefer sa le cânt cu vocea me anti talent decât să le dau play pe YouTube.
Încă nu am descoperit melodii românești care sa îl atragă, dar este work in progress.
Cam așa ne întreținem noi serile. După o sesiune de muzică, urmează băița, niște formulă, gâdilat, pupat, și somnic pufos 😴😴😴
Alexandra Clark (Chițu) 