O dată pe an, încercăm să fie vorba despre noi. A început acum ceva ani această tradiție, am fost și 6 am fost și 5, am fost și 4 în city break-ul anual al fetelor. Uite așa am vizitat Parisul, am văzut luminițele de pe Turnul Eiffel romantic, seara, de pe Sena, cu ele, am mâncat gauffre delicioase în Bruxelles, am umblat de colo colo prin Cartierul Roșu din Amsterdam, am vizitat grădini frumoase în Praga și am admirat galeriile superbe din Milano.
Ei, dar anul acesta, nu am avut mult de ales la destinație. Mai că nu aveam ce face și punct. Dar universul chiar lucrează pentru noi uneori, și ne dă exact ce avem nevoie. Toate eram după o perioadă obositoare și toate ne doream pur și simplu să fim laolaltă, să zacem, să vorbim și când ne săturăm una de alta, să mai vorbim puțin.
Și așa am făcut. Dacă tot s-au aliniat planetele și copiii au fost sănătoși, bunicii disponibili, s-a găsit și cazare, nici una nu mai avea alt plan de weekend, am zis gata!, acum e momentul. Una două, am ajuns la mare.
Sincer, cu mâna pe inimă spun, nu îmi amintesc ultima dată când am avut o zi în care să mă relaxez atât. Ne-am postat pe șezlonguri la 10:30 dimineața și am plecat de la plajă în jur de 6 seara. Vremea a fost numai bună, nici prea canicular să nu putem sta nici la umbră, apa a fost superbă, iar lenea la cote maxime :)) singura presiune pe care am simțit-o a fost că nu țineam pasul cu A. să mai comandăm câte un Aperol ceva.
Am mâncat și un pește foarte bun, în timp ce ne-am delectat cu fel și fel de discuții. Desigur, nu ar fi fost city break al fetelor dacă nu am fi avut cel puțin un moment de râs din ăla isteric, râs de la care te doare fața, dar nu te poți opri din el. Și acum, când îmi amintesc motivul (foarte banal, de altfel) de la care s-a pornit sesiunea de râs isteric, îmi vine să zâmbesc.
E cert că viețile noastre s-au schimbat mult de acum 7 ani sau când am pornit în primul city break împreună. Nu a fost mereu roz și pufos și nu am avut timp mereu să ne întrebăm de sănătate. Am și evoluat în atâtea feluri frumoase, ne-am transformat, am schimbat cariere, ne-am îngrășat, am slăbit, s-au întâmplat multe în viețile noastre. Dar ceva a rămas sigur constant. Încrederea că dacă avem nevoie una de alta, ne găsim oriunde, oricând. Asta e povestea noastră!
Alexandra Clark (Chițu) 