Mă simțeam datoare să revin cu o postare, mai ales că ultimul articol legat de o escapadă în alt oraș părea mai degrabă o descurajare la călătoriile cu copiii de 3 ani. Tocmai ne-am întors dintr-o excursie de 3 zile la Sibiu și pot spune cu mână pe inimă că a fost una dintre cele mai reușit escapade de până acum.
Cred că toți trei simțeam nevoia de o evadare din cotidian, dar mai ales noi, părinții, care am început să îi povestim lui Ionas despre cum vom merge la Sibiu cu vreo 2 săptămâni înainte de plecare. Acum, ori că a mai crescut puțin din februarie până acum, ori că au mai dat roade teoriile de parenting parcurse, ori am avut noroc, ori a combination of the three, dar am avut parte de un copil absolut adorabil pe tot parcursul excursiei. La dus, a dormit super puțin în mașină, era extrem de entuziasmat, cred că a înrebat de vreo 274636 de ori dacă am ajuns.
Orașul Sibiu ne aștepta calm și însorit, deși tocmai ce fusese un cod galben de ploi. Dar a fost și ziua mea de nume vineri, așa că nu puteam avea parte decât de o vreme strălucitoare. Mai fusesem în Sibiu acum câțiva ani, și îmi amintesc precis că atunci mă enerva liniștea. Cum e posibil ca într-un oraș măricel, să îți auzi pașii pe asfalt duminica, în centru?! Ei bine, ani mai târziu, eu mai obosită și mai matură, m-am bucurat nespus de o cină savurată la o terasă unde nu era muzica deloc deloc. În Piața Mare, doar zumzete de copii, dar parcă și acelea de fundal.
Am vizitat prea puțin, doar centrul și Muzeul Astra, dar pentru noi a fost suficient. Am mers mult pe jos, am râs, am mâncat înghețată, și ne-am întâlnit și cu prieteni din București, cu care altfel greu ne sincronizăm la întâlniri. Știu că e și o carte, Copilul meu e un geniu. Cam așa simțim noi ori de câte ori apucăm să stăm mai mult cu Ionas. Așa capacitate de înțelegere, filtrează imediat informația, păstrează ce simte el că are nevoie, folosește imediat expresii noi în contextele potrivite. Poate e ceva natural pentru copiii bilingvi să prindă așa corect limbile respective, dar eu una tot rămân uimită când folosește un verb la timpul trecut în engleză și când mergem pe stradă și deodată zice A lady is walking, adică nu așa oricum ci la prezent continuu. La 3 ani! :)))
S-a supărat de 2-3 ori în tot timpul acesta, dar supărare cu motiv, fără crize de nervi, fără bătut din picioare pe te miri unde. Și noi i-am respectat programul, ne-am trezit toți la 7, nu că am fi avut de ales, ne-am plimbat până pe la prânz, am revenit la cazare pentru nani, apoi seara la 8, gata în cameră, că începea să dea cu stângul în dreptul. Noroc că noi oricum aveam cafea de specialitate la doi pași de cazare, la Charlie’s, așa că ne-am putut savura cafeaua de după masă și în cameră la fel de bine.
Concluzia a fost că i-a plăcut la Sibiu foarte foarte mult și că mai venim aici. Se aplică și pentru mami și daddy această concluzie.
Sibiu, mulțumim mult că ne-ai primit cu calm și soare!
Alexandra Clark (Chițu) 